joi, 30 iulie 2009
In pijamale
Mi-s atat de dragi momentele astea...
miercuri, 29 iulie 2009
Interjectia "bleah"
Nu "fratioare", n-am chef sa il aud pe cercel, pe babi minune sau cum i-o fi chemand de la nana lor Mercedesa. Vreau sa aud rasetele copiilor din parc, nah. Sau sa aud nimic.
Cine ma obliga pe mine sa inchid geamul in plina canicula si cine ma obliga pe mine sa ascult dezacordurile astea pe care le-a scremut mintea ingusta a unora? Ia-ti un ipod, pune-ti casti, vata in nas! Stim toti ca n-ai bani de paine da' ai facut credit pentru un dvd ca sa vada lumea ce dixtractie mare e la voi in casa!
Eu nu deranjez pe nimeni cand ascult Sven Vath in camera.
Sa sun la politie si sa spun ca niste unii tulbura linistea publica? ca sa ce? sa vina vitejii, sa bata la usa "melomanilor" si sa se ia de gat "ca fratii" in hora prieteniei, in acord de manele?
In van...
Toma necredincioasa
Nu mai cred in cea mai mare nota luata pe drept la un examen, nu mai cred in contestatii facute dupa aflarea rezultatelor, astfel incat nota sa iti fie marita cu un punct. Cum sa primesti un punct in urma recorectarii tezei? Ce detalii au scapat primii doi corectori (doi!) de au omis sa mai puna un punct la nota finala ?!
Am asa un mare sictir pentru tot ce inseamna buna-cuviinta mascata, pentru pupincuristii care-ti zambesc delicios ca sa-si atinga scopul si sa ti-o traga apoi pe la spate (cu sens figurat zic).
Nu mai cred in iubiri de-o viata, in barbatul care "te iubeste sincer" sau in femei care sa "isi dea si sufletul" pentru celalalt.
Nu mai cred in vanzatoarea care iti spune ca abia a primit marfa doar ca sa cumperi de la taraba ei, nu mai cred in onestitate.
Cred in schimb in plicul umplut strategic si strecurat in buzunarul doamnei Saulea de la ISJ, cred si in al doilea plic, dublu ca grosime fata de primul, strecurat tot in buzunarul damei sus-amintite.
Mai cred si in barbati sau femei care te privesc in ochi ani intregi si-ti jura iubire, pentru ca intr-o zi sa-si faca valizele si sa-ti spuna senin: "Baby, plec. M-am indragostit."
Cred, asadar, intr-o lume meschina si murdara, manata de propriile interese, bandajate in poleiala.
Mi-e sila.
P.S.: Nu, nu sunt depresiva. Nici vorba de asta. Sunt doar scarbita de unii oameni si de unele lucruri.
P.P.S: Ma duc la Mission in week-end.
marți, 28 iulie 2009
Fitzness
- cei care vor sa slabeasca
- cei care iubesc sportul
- cei care vor sa agate
Ma duc si alerg pe banda pana imi ies ochii din cap, trag de fiarele alea, transpir. Ca asa e cursul firesc al antrenamentului.
Ce ma intriga este - ce cauta oamenii din a treia categorie intr-o sala de fitness? Ce dorinta launtrica ii mana zilnic sa isi puna echipamentul in rucsac si sa bata atata drum, pierzand timpul? pentru ca este o pierdere de timp in cazul lor! E ca si cum la "cel mai mare eveniment dance din Romania" ar veni numai cocalari si pitipoance (asta este expresie banalizata deja) care de fapt asculta manele.
Pe astia ii vezi de cum intra. Sunt in acelasi tipar toti. EI - inalti, cu muschii lucrati aiurea iesind din maioul prea mic, pantaloni scurti, eventual tatuaj hidos pe brat (sau pe ambele brate), papuci de plaja. Intre noi fie vorba, cum dracu' sa alergi pe banda in slapi?! ELE - colanti si bustiera, cercei MARI , machiaj de seara, jambiere si manusi de fitness (ca da bine!)
Au acelasi ritual: intra, scaneaza cu privirea toata sala pana gasesc o potentiala victima si dup-aia incep sa migreze in jurul ei. Da, se plimba! Admira aparatele, sterg covorul de scame, schimba dvd'ul - freaca menta, cu alte cuvinte.
Si-atunci ma intreb eu: oare am uitat care e utilitatea unei astfel de sali? acolo se face sport, parca asa stiam. Si nu, nu aruncatul cu privirea si cu replici insipide.
Da' eu sunt perseverenta, am sa ma duc in continuare, sperand ca intr-o buna zi aceste specimene vor disparea.
Poate se vor plictisi, poate vor alege o iesire in parc , poate (Doamne ajuta!) se vor cupla intre ei.
luni, 27 iulie 2009
Copiii vin din soare
Copiii vin din soare. Dumnezeu ii asaza pe raze iar ei strabat lumea curiosi, cautand in jur faramituri de stele.
Ochii lor au alta lumina, lumina crescanda cu licariri dulci de felinare, asteptate intr-o noapte cu strazi intunecoase.
Lacrimile li se nasc din zambet si mor intr-un suras, stergand orice boare de umbra. Nu stiu ce e tristetea, nu stiu ce-nseamna acele de ceasornic, nu cunosc timpul... Le pasa oare de timp? Ei traiesc razand si cred in clipe fara sfarsit.
Se ghemuiesc in visuri si isi duc acolo viata, dansand cu fericirea.
Copiii sunt printi si printese, sunt fluturi sau greieri, sunt tot ce vor ei sa fie si nu ii impiedica nimic.
Copiii percep sunetele altfel, le-aduna in buzunare si apoi le dau drumul sa zboare fara a le stabili o traiectorie. Ei au pe buze note muzicale, graiul lor e o inraurire melodioasa ca o piesa legendara cantata la un pian.
Isi pun cirese la urechi si cred cu tarie ca au cercei de rubin, alteori fetele poarta pantofii cu toc ai mamei, iar baietii isi fac mustati de ciocolata ca sa evadeze in lumea adultilor.
De ce ar vrea un copil sa ajunga mai repede adult ?
Cum ar putea sa ii explice cineva ca lumea lui e mai primitoare, mai luminoasa, mai plina decat cealalta ? Cum sa le spunem ca acolo nu vor putea reveni niciodata ?
Un copil poate face o tragedie din pierderea jucariei preferate, asteptand cu infrigurare o alta care sa-i devina la fel de draga. Pare ca tot universul lui graviteaza in jurul unui ursulet de plus sau al unei papusi de portelan, cu par castaniu cazand in zurlufi lenesi.
................................................
Copiii se ascund in noi...
duminică, 26 iulie 2009
Vara trecuta
Stiai ca vantul canta altfel la mare? stiai ca cerul, aerul si pamantul sunt mirifice in coltul asta de lume? ca NOI ne metamorfozam de cum punem intaiul deget pe nisip?
Gasim un sezlong parasit, langa o umbrela inchisa si ne facem culcus acolo. Sunt udate de roua. Roua din MARE. Sunt sarate ca si buzele tale din care ma-nfrupt cu nesat. Port tricoul tau, ne uda valurile, nestavilite ca trairile din noi.
Imi spui o poveste de demult despre epava de la orizont, iar eu iti sorb cuvintele cu ochii.
Aud in departari muzica vesela si peste ea chicotele unor tineri exuberanti.
Cativa alearga inspre noi si ne fac semn sa pornim la jogging pe mal. Zambim.
Zambim si ne avem unul pe altul.
Candva eram trei: eu, tu si MAREA...
Androginul
Cat de crunt este sa vezi cum se stinge jumatate din tine...